vineri, 18 decembrie 2009

Impactul publicității asupra copiilor/adolescenților

Suntem inconjurați din toate părțile de culoare, sunet și parfum. Fie că vrem sau nu putem spune că trăim în epoca consumului și asta indiferent de vărstă, sex, pregărire profesională, ideologii. Astfel, fiecare om își asumă un nou rol în societate, acela de consumator. Publicitatea încearcă să satisfacă nevoile unui consumator din ce în ce mai pretențios, ea trebuind să se reinventeze tot timpul pentru a menține activ interesul acestuia. Din punct de vedere teoretic publicitatea se definște prin procesul prin care se realizează plasarea de reclame în media, în schimbul unor costuri prestabilite, având rol persuasiv în scopul modificării atitudinii receptorilor, în sensul achiziționării unor produse sau servicii. Cu alte cuvinte putem spune că publicitatea este o formă prin care este făcut cunoscut unui public larg un produs. Aici termenul produs desemneaza în sens general toată gama de obiecte care sunt supuse comercializării.
Publicitatea este o fomă de comunicare, iar fiecare individ este supus actului comunicațional indiferent de vîrstă. “În timpul comunicării, ne căutăm o poziție și încercăm să ne facem recunoscuți în acea poziție. Este o modalitate de intervenție comunicativă legată de existența socială. Nu putem exista fără a fi definiți în raport cu ceilalți, într-o lume interumană. Așa cum spunea Jean Paul Sartre în felul său, existăm întotdeauna întotdeauna în raport cu pozițiile globale ocupate de ceilali: suntem tineri în raport cu bătrânii, suntem copii în raport cu părinții, suntem negrii în raport cu albii, suntem chelneri în raport cu clienții. Și întotdeauna vorbim pornind de la locul pe care îl ocupăm. Comunicarea este unul dintre principalele instrumente ale poziționării existențiale.“ Alex Mucchielli subliniază că în orice moment ne asumăm un rol mai mult sau mai puțin conștient, și ca acest rol este determinant în relația cu sine și cu celălalt.
Publicitatea are la bază comunicarea însă este mai mult decât atât. Datorită extinderii mijloacelor de comunicare în masă, ea se adresează unei mase eterogene de consumatori, printre care se regasesc și copii/adolescenții. Putem observa o modificare a caracteristicilor generatiei de copii nascuti dupa 1990 in România, cand tot mai multi dintre acestia au avut acces la televizor, radio, internet, reviste, etc. datorită impactului pe care aceste media îl au asupra acestora. Constat însă că toate aceste inovații ale tehnologiei sunt ca un magnet pentru tânărul ce dedică din ce în ce mai puțin timp lecturii pentru a-și procura modelele necesare în viață ci, fiind fascinat de mișcare, se identifică cu actorii de pe sticlă.
In acest sens a fost efectuat un studiu de către Consiliul National al Audiovizualului care reflectă faptul că copii de 6 ani sunt mari consumatori reclamă. Rezultatul studiului prezintă că 75% dintre copii de 6 ani urmaresc publicitatea la TV, procent care scade pana la 62% in cazul copiilor de 8 ani. Conform studiului, peste 35% dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 11 ș15 ani chestionați cred ceea ce se spune în reclame, în timp ce 47% nu prea cred, iar peste 9% nu cred de loc. Astfel relația dintre copii și televizor devine o problemă pentru părinți, publicitatea afectând copilăria și modul de viață a celor mici.
Conform articolului citat, cercetarea sociologica a fost realizata in cadrul proiectului "Expertiză și profesionalism în audiovizual" (RO 2004/016-772.03.15.01), finanțat prin programul Phare. Studiul a fost realizat in perioada octombrie - noiembrie 2007 pe un eșantion multistadial, reprezentativ la nivelul populatiei adulte, format din 1.530 de persoane, din 111 localitati din mediul urban si rural. Interviurile au fost realizate numai în gospodarii in care exista copii cu varsta curpinsa intre 6 si 15 ani. Au fost intervievați 1.530 parinti si, din aceleasi gospodarii, s-au intervievat 734 de copii cu varsta intre 6-10 ani si 785 de copii cu varsta între 11-15 ani.
Acest studiu evidențiază un nou rol al copilului pe scena socială, acela de consumator care nu are discernământul de a alege corect, care crede tot ce vede și care vrea să cumpere toată marfa din magazin și toate produsele pe care le vede în reclame, fără să se uite la preț. Astfel, copii devin targhet pentru o anumită categorie de creatori de publicitate. Copii sunt sensibili la tot ce înseamnă joacă, astfel producatorii de publicitate exploatează acest aspect în toate reclamele. Jocul reprezintă modalitatea prin care copilul învață și descoperă lumea înconjurătoare. Daca studiem spoturile publicitare televizate observăm că o bună parte dintre acestea se adresează celor mici, promovând produse alimentare, cosmetice, jucării într-o formă atractivă, cât mai aproape de joc.
Odată cu apariția unui copil viața fiecărui om se schimbă, femeia și bărbatul își asumă un nou rol acela de părinte și astfel centrul de interes din viața cotidiană se schimbă și gravitează în jurul celui mic. De acum înainte alegerile în familie vor fi făcute în avantajul copilului și tinându-se cont și de necesitățile acestuia. Publicitatea exploatează astfel latura sensibilă umană, exploatează slăbiciunea pe care fiecare părinte o are pentru copilul său. În acest sens reclamele pentru copii se adresează atăt celor mici cât mai ales părintilor lor care au puterea de cumpărare, de satisfacere a cererilor și nevoilor copiilor.
În funcție de vârsta copiilor, sau de mediul social din care provin, raportându-ne la publicitatea pentru copii, distingem mai multe tipuri de subiecți: copii care au proprii lor bani de cheltuială, copii care influențează opinia părinților și copii care odată cu procesul de maturizare își formeaza gusturile, obiceiurile. Indiferent de vîrstă o parte din bugetul oricărei familii este alocată celor mici și ncesităților lor: hrană, îmbrăcăminte, joc, cunoaștere.
În România este interzisă publicitatea care încurajeaza în mod indirect copiii să cumpere produse, profitând de lipsa de experiență sau de naivitatea lor. Art. 16 din Legea publicitatii nr. 148/2000 vrea să promoveze responsabilitatea în publicitatea adresata copiilor . Copiii nu sunt pregătiți să ia decizii de cumpărare obiective, motiv pentru care publicitatea trebuie să evite presiunile în prezentările destinate acestora. Copii nu trebuie îndemnati să le ceară părintilor să cumpere anumite produse. Publicitatea pentru produsele destinate celor mici nu trebuie sa induca ideea de urgenta sau exclusivitate, și nici să exploateze imaginatia copiilor sau dificultățile de a distinge între real și fantastic, însă cât se respectă această lege rămâne de văzut.
Producțiile publicitare televizate adresate copiilor au de obicei protagoniști cu vârste apropiate de cei cărora li se adresează. Acestea apeleaza la clișee care au succes de fiecare dată. Copii „actori” sunt frumoși, zâmbesc, se joacă și prezintă produsul într-un mod distractiv care atrage atenția și mai mult decât atât stârnesc interesul viu și reușesc să convingă. Principiul imitației este cel care favorizează procesul de învățare în copilărie, astfel copii au tendința să dorească să imite ce au vazut la televizor, deoarece prin intermediul poveștii din spatele reclamelor ei văd o lume ideală, fericită, care răaspunde necesităților lor de dragoste, atenție, de frumos. În reclamele pentru copii se folosesc de cele mai multe ori imagini emoționale și se exploatează sentimentele umane în scopul creșterii vânzărilor. Publicitatea eficientă este aceea care produce un raspuns imediat, și care influențează favorabil vanzările, astfel pentru a crește eficiența lor, copii sunt cei care pot transmite un mesaj cel mai bine altor copii. Însă de cele mai multe ori ei nu apar singuri ci însoțiți de “părinții lor”, formând astfel o familie fericită.
Publicitatea pentru copii este cauza a cel puțin două dintre problemele noii generații, și anume schimbarea obiceiurilor alimentare și amplificarea problemelor cu părinții. Publicitatea pentru copii pare să fie principalul responsabil pentru creșterea numărului de obezi în rândul celor mici, iar în ceea ce privește relația cu părinții, refuzul acestora de a le cumpăra produsele vâzute la televizor determină creșterea iritabilității la copii.
Din punct de vedere psihologic, copii dobândesc capacitatea de a distinge intenția persuasivă după vârsta de șapte ani, asta înseamnă de de abia după opt ani copilul poate distinge reclamele de programul sau filmul vizionat. In acest sens putem sa ne intrebăm cum va arăta comsumatorul adolescent, apoi adult, dacă este expus reclamelor încă din copilărie.
Majoritatea reclamelor adresate copiilor și adolescenților sunt pentru dulciuri, alimente gen fast-food, apoi pentru jucării, haine, etc. Una dintre companiile care investește anual sume importante în publictate este McDONALD . Publicul targhetat este format atât din copii cât și din adulți. Emblema lanțului este Ronald McDonald , un clovn care se dorește a fi prietenul copiilor, sufletul petrecerilor, însumând toate calitățile necesare unui personaj simpatic, mascând însă efectul nociv al produselor comercializate de către restaurantele McDonald.
Printre procedeele de manipulare utilizate de media, Mucchielli enumeră ținuta vestimentară ca mod de prezentare, prestanța-atitudine relațională, paralimbajul-postura corporală, folosirea unor cuvinte semnificative, fraze sau formue de limbaj stereotipe, poziționare spațială, evocarea unor evenimente trecute, evocarea indirect a normelor culturale de referință, etc. Mult mai nocivă decât publicitatea adresată copiilor este publicitatea adresată adulților urmărită de copii, publicitate care apelează frecvent la tehnicile de manipulare enumerate mai sus. Astfel copii si adolescenții petrec în fața televizorului mult mai mult timp decât este indicat, și urmăresc și alte programe în plus față de cele destinate lor pe categorii de vârstă. Filmele constitue un alt factor nociv echilibrului emoțional al copiilor, conținând asemenea unor stiluri de muzică, jocuri pe calulator, exemple clare de violență. Publicitatea pentru filme, jocuri, muzică ajunge și la copii chiar dacă nu au fost create pentru ei. În ultimul timp în România majoritatea programelor și filmelor televizate contin indicații privind categoria de vârstă cărora le sunt adresate, însă practica arată că în familii nu este respectată această indicație. Deci rolul părinților în protejarea copiilor împotriva efectelor dăunătoare ale media este esențial, ei fiind singurii care îi pot supraveghea de aproape.Filmele conțin adesea fragmente de reclama mascată pentru diferite dulciuri, jucării sau magazine, gen McDonald care influențează inconștient privitorii vulnerabili.
Un alt element media care are un impact asupra copiilor și adolescenților este constituit de tot ce înseamnă reviste, magazine, ziare. În ultimii ani un nou fenomen ia amploare, așa numitul fenomen Hannah Montana. Cine e Hannah Montana? Fetițele din primele clase primare știu și vor ghiozdan, penar, caiete cu Hannah Montana, și toate astea pentru a se evidenția, pentru a dobândi admirație, simpatie și chiar prietenia celorlalte colege. Hannah Montana beneficiază de promovare în toate media, inclusive in revistele destinate copiilor. În urma educației făcute de televizor nici copii și nici adolescenții nu mai au modele sănătoase pe care să le urmeze, ei nu mai au timp să citească cărțile copilăriei, și să își formeze cultura generală.
Factorul care influenzeață adolescenții în cea mai mare măsură este internetul. Din ce în ce mai mulți copii, tineri, au acces la internet, și odată cu acesta li s-a deschis accesul către informația de orice tip. Internetul îi bombardează cu reclame la tutun, alcool, violență, sex. Mai mult decât acces la informație, acum ei pot cumpăra diverse lucruri direct pe internet, fapt ce îi expune din ce în ce mai mult. Cu un simplu clik își pot procura tot își doresc.
Deși face parte din categoria drogurilor, a substanțelor care creează dependență, tutunul beneficiază de publicitate în toate formele media, de la radio, televiziune, până la reviste, afișe stradale și internet. În ciuda avertismentelor cu privire la acest factor nociv, se pare că fumatul câștigă adepți și în rândul copiilor. Slaba informare asupra reacțiilor pe termen lung ale fumatului, sau dorința de teribilism stimulează consumul de tutun, alături de alcool în rândul adolescenților având consecințe grave. Consumul de alool, tutun, droguri mai mult decât să afecteze sănătatea adolesnentului/copilului, determină și carențe în ceea ce privește integrarea acestora în colectivele sănătoase, în societate.
Sexul este un alt element utilizat în reclame pentru a vinde de la produse cosmetice până la mașini și case. Expunerea tinerilor la reclame având conținut sexual poate fi responsabilă pentru evoluția sexuală a acestora. Publicitatea pentru produse contraceptive, pilule magice etc., nu fac decât să deformeze natura relației umane, bazată pe dragoste, pe respect reciproc. Astfel a crescut numărul avorturilor și a scăzut vârsta de la care tinerii își încep viața sexuală, nefiind maturizați nici fizic, nici psihic, implicit nefiind pregătiți pentru această etapă. Prin toate aceste informații se realizează voit manipularera emoțiilor tinerilor.
“Orice comunicare este o încercare de a influența” și asta o resimțim la tot pasul îndiferent de direcția în care întoarcem privirea. Copii și adolescenții reprezintă viitorul întregii națiuni, și de aceea este important să protejăm valorile adevărate pentru a le transmite mai departe, implicit ar trebui să urmărim respectarea legilor și normelor cu privire la publicitatea pentru copii.







Bibliografie:
• Alex Mucchielli, Arta de a influența, Iași, Polirom, 2002.
• Site-uri: http://www.legi-internet.ro/legislatie-itc/publicitate/legea-nr1482000-privind-publicitatea.html/ legea nr.148 din 26 iulie 2000 privind publicitatea/Publicată în Monitorul Oficial nr. 359/2 August 2000;
http://www.mcdonalds.ro/
http://www.mediafax.ro/cultura-media/copiii-de-6-ani-cei-mai-mari-consumatori-de-publicitate-2348036
http://ro.wikipedia.org/wiki/Hannah_Montana

miercuri, 25 noiembrie 2009

Recuperarea valorilor sufletului meu

Industrializarea a distrus sufletul romanului...aceasta este concluzia la care am ajuns dupa o vizita in supermarket. Femeia zilelor noastre a incetat sa mai fie FEMEIE. Ea este femeie de afaceri la serviciu, este politician in societate, este amanta in familie, insa nu mai stie cum sa fie FEMEIE. Ea nu mai are si, implicit, nu mai poate promova valorile autentice ale sufletului sau. In acest sens va pot da doua exemple, femeia moderna nu mai stie sa tricoteze si nici sa faca paine. In familia arhaica, femeia era cea care tinea familia unita, ea era cea care aduna restul membrilor familiei in jurul casei prin activitatile la care ii implica.
Ceea ce purtam cat si ceea ce mancam ne reprezinta astazi mai mult ca oricand in societate. Odinioara femeia era cea care se preocupa, sau mai bine zis se ingrijea de hrana si de imbracamintea familiei. Hainele moderne nu mai poarta amprenta unicitati fiecarei gospodine, nu mai sunt rezultatul a zeci de ore de munca, de pasiune, de dragoste. Iar cat despre painea, care astazi este la indemana oricui, ea nu mai reprezinta truda femeii, efortul de crestere, ca rod al muncii mainilor ei. Painea umflata artificial, cu aditivi si coloranti alimentari nu mai are cum sa hraneasca trupul si sufletul, nu mai are cum sa vindece ci dimpotriva...in urma alimenatiei moderne oamenii au dobandit o noua boala, obezitatea.
Acest articol nu este un manifest ci o incercare de a trezi FEMEIA din tine.

joi, 19 noiembrie 2009

Sanatate la cutie!

Sanatate la cutie!

Eu merit ceva mai bun, asa a inceput sa ia proportii visul meu de a trai o viata mai sanatoasa. Pe timp de criza, romanul e prea sarac sa isi permita sa fie bolnav, asa ca e timpul sa eliminam din viata noastra ce ne „imbolnaveste”, si sa gasim solutii. Industria medicamentelor este o industrie ca oricare alta, atat timp cat omul este dependent de medicamente, el nu este liber cu adevarat. Vrem, nu vrem, gasim pastile pentru orice afectiune: pentru dureri de cap, stres, insomnie, depresii, etc. Si asta cand aceste Probleme ar putea fi eliniate cu o plimbare de 15 minute pe jos, in parc, zilnic. Eu cred ca se doreste educarea unui roman dependent de asa zisele leacuri, pentru ca este o afacere profitabila pentru unii.
Daca nu ati observat deja....eu am remarcat ca la parterul blocurilor au inflorit banci, case de pariuri si..farmacii! Astfel ni se pune la dispozitie, la doi pasi de cutia noastra de chibrituri credite, vicii, si „sanatate la cutie”.
Ei bine sanatatea nu se cumpara de pe raft! Te invit draga cititorule sa redescoperi pentru a te vindeca proprietatile magice ale plantelor. O legatura de patrunjel poate face minuni si mai mult decat atat...nu polueaza, investitia e minima. Cand ai vazut ultima data o reclama la patrunjel?
Sper ca te-am facut curios!
Pe maine draga cititorule,
Mihaela Manea

sâmbătă, 31 octombrie 2009

Argument

Dieta vegetariana echilibrata este capabila sa ofere toata gama de nutrienti, vitamine, proteine, etc. necesare organismului uman, fara a-l intoxica asa cum o fac produsele de origine animala. Legumele, cerealele, fructele contin doar elemente vii care fortifica sistemul viu uman.

Inceput...

Fiecare lucru are un inceput...o idee, un concept care sa-i dea nastere, forma si culoare. "Iata, va dau toata iarba ce face samanta de pe toata fata pamantului si tot pomul ce are rod cu samanta in el. Aceasta va fi hrana voastra."(Facerea 1:29)
Astfel dieta vegetariana se suprapune conceptiei crestine inca de la Facere care atribuie drept hrana omului roadele pamantului.